Ninge. Acesta este cuvântul la orginea zilei pe care l-am auzit, văzut și simțit încă de dimineață. Zăpada este peste tot, ici mai murdară, colo mai curată. Pe-alocuri scârțâie sub bocanci și razleț îmi intră în ochi luâd cu asalt și ultimul petec de fular care abia mai stătea în jurul gâtului. Vântul bate, mă răzbate. Neaua ninge și mă tot atinge.
Merg prin zăpadă și pășind cu grijă pas după pas ajung unde îmi propusesem. Hiuh, privesc victorios în spate. Dar ce să vezi: zăpada este la fel de netedă ca și când nimeni nu ar fi călcat pe-acolo. Unde sunt urmele pașilor mei? Nu se poate. Uitând scopul pentru care am bătut drumul până aici, o iau din nou prin zăpadă cu scopul de a lăsa urme. Fac câțiva pasi, dar nimic. Nici urmă de-a mea. Încep să alerg și privind în urmă văd cum rafale de vând îmi acoperă urmele pașilor cu zăpadă. Sunt singur în mijlocul unui lan de nea. Dacă m-ar întreba cineva pe unde am ajuns acolo nu aș sti să-i spun. Sunt singur, iar drumul meu nu mai este.
Trec prin viață crezând că voi lăsa niște urme de care să fiu mândru, crezând că voi lăsa în urmă un drum. Dar câtă zăpadă ar trebui să acopere urmele pasilor mei plecând? Răspunsul: ar fi de-ajuns cât încape în palmă de copil.
Loading ...
mare pacatos:-)
@furtuna, de ce mare pacatos?
Poate nu am înțeles eu bine ideea articolului, dar nu sunt de acord cu ceea ce am ”descifrat”. Nu e chiar atât de simplu. Fiecare pas lasă o urmă în zăpadă care nu se șterge ușor. Mă refer la consecințe.
Ideea articolului nu este cu referire la consecinte ci la ceea ce este omul pe acest paman, la cat de mult conteaza el in ochii celorlalti oameni in comparatie cu valoarea pe care i-o da Dumnezeu. Cred ca daca urmarea clipul iti dadeai seama.
Mulțumesc pentru răspuns. Tocmai de aceea am spus că am ”descifrat”. În funcție de experiență, fiecare om interpretează într-un mod anume. Dacă nu mă înșel, tu pui problema la nivel macro, dar eu am citit la nivel micro. Poate că nu a fost în intenția ta, dar mie mi-a transmis o stare de spirit ușor melancolică. Așa că am simțit nevoia să o contracarez.
Nu stiu daca mai este ceva de adaugat…As putea spune doar ca…nu cred ca stergerea pasilor nostri de pe pamant ar trebui sa ne intristeze…pana la urma…asta este doar o calatorie,nu???este normal ca…zapada sau praful sa ne ascunda urmele…asa a fost mereu…