Astăzi aşteptam frumos la frizer în salonul pentru bărbaţi când, din camera alăturată – salonul femeilor, am auzit o discuţie interesantă între două femei (coafeza şi clienta ei). Nu era doar interesantă, dar ne-a cam stârnit pe mine şi pe un alt client, un bărbat căsătorit care îşi aştepta soţia.
Primele cuvinte auzite sunau aşa: “Revelionul viitor il petrec in Viena. Ba nu, în Ungaria. Mă duc, fac o baie în lacul Balaton şi mă întorc. Până acum ziceam că e risipă. dar de-acum am să investesc în mine milioane. Da ce?! Eu nu merit? Să investeşti, să sacrifici atât, mă neglijez pentru soţ şi el să se uite după altele?!” – acestea erau cuvintele clientei. Dacă vă spun vârsta ei, o să fiţi uimiţi. Dar nu vă spun, ca să nu vă speriaţi. Oricum, e trecută de vârsta a doua. De mult.
Atât i-a trebuit coafezei. După această scurtă introducere plină de patos, a urmat pledoaria ei. Era chiar aprinsă: “Doamnă, să ştiţi că aveţi dreptate. Aşa se întâmplă. Aşa a păţit şi eu cu soţul meu. Eram un martir. Lucram de dimineaţa până seara şi când venea acasă, totul era pregătit, aranjat. Dar el mă întreba: Ce ai făcut toată ziua? Nu se vede nimic după tine.”
Clienta: “Ştiţi ce am făcut eu? Înainte să vină, scoteam toate rufele murdare, mă apucam să spăl pe jos şi în acelaşi timp puneam ceva la fiert. Ştii ce spunea? ‘Săraca.. câtă treabă ai…’.
Coafeza: “Nu doamnă. Eu i-am spus că aşa nu mai merge. am pus picioru-n prag. Şi de când l-am speriat, mi-am găsit de lucru, nu mai sunt o cârpă. Iar el se ocupă de treburile casei. Femeia care stă doar la cratiţă şi spală e o proastă. Trebuie să mai vezi şi de tine. Nu numai tot de el, ca nu cumva să simte lipsă, să fie mâncat, aranjat, curat. Şi ştii ce face? Se uită după altele.
Bărbatul care îşi aştepta soţia nu a rezistat şi a intrat în camera cealaltă spunând soţiei: “Să nu crezi tot ce spune. Că nu e chiar aşa.” După care a revenind zâmbind.
Coafeza: “E.. Să dea Domnul să nu vă plicitisiţi unu de altul, dar ştiu cum sunt majoritatea bărbaţilor. Că zice ‘ ce frumoasă e aia sau cealaltă’… Dar de mine nu mai zice. O vorbă bună nu auzi de la el. Te trezeşti cu riduri şi rugineşti din cauza eforturilor pe care le faci din datoria de soţie, pentru ce? Pe urmă nici nu se mai uită la tine. Trebuie să îşi facă şi el partea lui. Să muncească, nu să aştepte să primească totul, ca atunci când era băiat la mămica.”
Clienta: “Aşa e. Soţul meu aşteaptă să vin eu să îi încălzesc mâncarea. Şi zice că moare de foame. Nici chiar aşa.”
Coafeza: “Nu trebuie să te neglijezi. Investeşte în tine. De ce să nu se uite soţul la cea de lângă el?”
Am fost câştigat că am fost la frizer. Pe lângă tunsoare m-am ales cu nişte lecţii de viaţă. Doamnelor şi Domnişoarelor, nu uitaţi şi de aspectul fizic. Nu îl neglijaţi. Face parte şi el din datoria de soţie. Îi sunt recunoscător coafezei deşi, din câte am văzut, pledoaria ei nu era altceva decât o mărturie tacită a unui mariaj nefericit: “Pe vremea mea, fetele se căsătoreau la 20 de ani. N-am avut încotro. Dacă aş fi spus că vreau să renunţ (să divorţez), tata mi-ar fi dat în cap”, a mărturisit ea.
Am compătimit-o pentru cuvintele nerostite.
ei na……..
data viitoare sa te duci intr-un salon numai de barbati………ca sa nu mai ai la ce trage cu urechea………
Draga semida.. nu am tras cu urechea. Ca sa nu aud trebuia sa-mi astup urechile. Femeile acelea vorbeau cu un debit mare de decibeli. Parca vroiau sa fie auzite. Nu stiu ce te-a deranjat in ce am spus.
Bun articolul! Bravo!
Adevarul e ca traim intr-o lume atat feminista cat si macista, ba chiar as putea spune ca mai mult macista deoarece stim cu totii cat de multe cazuri de violenta se produc zi de zi si e trist pentru ca toti suntem egali in fata Domnului. Nimeni nu trebuie sa fie la picioarele nimanui si nimeni nu trebuie sa se lase calcat de nimieni si mai ales cand e vorba de o casnicie. Cred ca atat sotul cat si sotia ar trebuie sa se trateze cu acelasi respect si lucrurile ar trebui facute in comun. Nu ma duc mai departe decat la exemplul parintilor mei si vreau sa spun ca pe tata zilnic il vad facand treburile casei impreuna cu mama, deci barbatii nu sunt scutiti de chestiile astea cum nu sunt nici femeile scutite de treburile care se considera barbatesti. Niciunul nu e sclavul niciunuia.
Mi-a placut foarte mult articolul tau Gabriel, dar nu inteleg prea bine partea cu: “Doamnelor şi Domnişoarelor, nu uitaţi şi de aspectul fizic. Nu îl neglijaţi. Face parte şi el din datoria de soţie.” Era ironie, nu?? Deoarece sunt multe femei care gandes in felul asta atat de gresit si asta ne transforma indirect intr-un obiect care nu are nici un farmec daca nu e frumos sau ceva de genul si de aceea barbatii ne trateaza cum ne trateaza, pentru ca noi nu ne stim da respectul care ni se cuvine. Era ironic, nu Gabriel??
An Nou Fericit fiecaruia si inca o data felicitari pt munca ta G! ADA
Cred ca ar trebui sa citeasca mai multe doamne acest articol pentru ca unele chiar uita sa se mai aranjeze sau sa rezerve timp si pt ele, nu numai pt familie .Iar cand sotii lor se mai uita in stga si in dreapta nu stiu ce sa mai faca si de multe ori este prea tarziu.
Fetelor: barbatii sunt atrasi de ce vad si nu sunt atrasi de ce aud sau de ce gusta-asa ca:FACETI IN ASA FEL CA SA AVETI TOT TIMPUL UN ASPECT PLACUT SI FRUMOS MIROSITOR SI NU VA LASATI PE LOCUL 2-IN FAMILIE SUNTETI PE LOCUL 1 CA MAME SI SOTII-VOI TINETI CAMINUL ADUNAT
Va pup!
Felicitari pt articol!
eu nu prea cunosc saloane “numai de barbati”……:S
mai samule dar ce ti-a trebuit tie sa tragi cu urechea la conversatia doamnelor
)))
))))
asa patesti cand asculti ce nu trebuie, si eu am ascultat zilele astea discutia unor barbati care aproape m-au convins ca casatoria e o intreaga afacere
Lasand gluma la o o parte, e clar ca doamnele respective erau frustrate pentru ca nu au investit in ele. Sau poate isi regretau tineretea plecata prea repede, oricum toti avem tendinta sa plangem ce nu am avut sau in ce nu am investit. Cum as fi fost eu daca, si daca….Mai bine o viata fara regrete. Daca investesti in job, familie etc e bine sa calculezi de 10 X inainte sa nu regreti mai tarziu!asta e viata!
Mai Mia.. citeste si commenturile de dinaintea ta.. acelasi raspuns ti-l dau si tie.. “Nu am tras cu urechea. Ca sa nu aud trebuia sa-mi astup urechile. Femeile acelea vorbeau cu un debit mare de decibeli. Parca vroiau sa fie auzite.”
legat de frustrare, ai dreptate. Am sesizat-o si eu, de aceea am spus la sfarsitul articolului ca de fapt vorbele ei era strigatul tacut al unui mariaj nefericit.
Si ce am patit ca am auzit aceste cuvinte? Nimic. Sunt castigat. Nu m-au virusat cu nimic femeile acelea.
Multumesc Ada! La multi ani si tie! Nu e ironie, e o realitate. Mihaela are dreptate. Noi suntem preponderent vizuali. Un aspect fizic neingrijit nu poate fi ignorat. El provoaca repulsie. Dar trebuie sa fie si atragator, nu doar ingrijit.
Doamnele casatorite sa se aranjeze pentru sotii lor, cand sunt acasa, nu cand ies in oras. Pentru cine vrei sa arati bine cand te gatesti doar de oras? Si lectia ne suna si noua. Si noi trebuie sa facem asta. Dar stiu ca pentru femei conteaza mai mult afectiunea, dragostea demonstrata prin gesturi, vorbe, atentii mici si dese, etc. E un respect reciproc. Trebuie sa cunoastem cum functioneaza fiinta de langa noi, si sa o iubim respectand aceste legi.
E interesantă noua teologie a dragostei…. în loc să fac totul pentru ca soţul meu să fie fericit mai bine investesc în mine ca să-l atrag măcar….. ce mult s-a schimbat lumea, şi ne mai mirăm de ce trebuie să învăţăm limbi străine….
Traim intr-o lume plina de femei frustrate pt ca barbatii lor se uita dupa femei.Asta e realitatea.Si la pocaiti gasesti cam rar barbati destoinici.Din pacate…
Intr-adevar…barbatii sunt niste specimene ciudate,de la care te poti astepta mereu la cate o surpriza…(buna…sau rea…)…cu toate acestea,noi,ca fete,nu trebuie sa punem neaparat aspectul fizic pe primul loc…barbatii care fac asta…nu sunt dintre cei adevarati!!!iar parerea mea este ca mai exista modalitati prin care sa-ti faci sotul sa-i fie dor de tine si sa te iubeasca mareu…asta depinde si de felul lui de-a fi…
Fetele au un sarm aparte pe care-l pot folosi in astfel de cazuri..adica…sa.i faca pe cei de langa ele constienti de valoarea la care acestia vor sa renunte(bineinteles,,,daca aceasta valoare exista intr-adevar…)..Iar daca nu vor sa inteleaga,inseamna ca nu merita!!!!
Niciodata, fetelor sa nu va lasati pe voi ultimele,mai ales la capitolul infrumusetare…Aici niciodata n-o sa cedez in favoarea sotului si nici nu cred ca o sa-l deranjeze,fiindca el o sa stie asta dinainte.Ce mi-a dat Dumnezeu trebuie intretinut frumos…Deasemenea mie imi plac baietii care fac la fel, adica cei care au grija sa arate bine!Sper sa nu am probleme la capitolul acesta!Si ma gandesc ca nici redactorul nu are:)
articolul imi place, si chiar mi-a trezit interesul, dar am ramas dezamagita sa vad ca nu ati sesizat decat un aspect din toata aceasta conversatie..femeia!!! adica femeia este cea vinovata ca sotul ei se uita dupa altele, doar pt simplul fapt ca e obosita si a uitat sa se aranjaze??pai daca barbatul care este “vizual” vrea o bomba sexy, sa-si ia una, si daca mai vrea si o sluga, sa-si ia si o sluga!! sunt de acord cu faptul ca femeia trebuie sa se aranjeze pentru a pastra relatia, dar nu sunt de acord cu faptul ca trebuie sa fie sluga unui “macho” care doar stie sa o critice!! scuze ca sunt asa de iritata, dar sincer, in aceasta situatie nici nu as mai vrea sa ma casatoresc..si asa e destul de mare problema cu acceptarea de sine la femei, in zilele noastre. sunt sigura ca stiti despre toate problemele care apar cu anorexia, operatiile estetice, bani investiti in machiaje si haine, sacrificii enorme si multa suferinta doar ca sa fim frumoase si atractive sexului opus..asta pentru ce??doar ca sa ne puna unu’ la spalat si gatit si sa ne tina inchise in casa?
punctul meu de vedere (am 20 de ani, si sunt adventista): o sa fac tot posibilul sa ma inteleg bine cu sotul meu, o sa incerc sa nu il obosesc, sa nu il bat la cap, sa fiu mereu in cea mai buna forma a mea, sa-i fac surprize in fiecare zi, sa ii gatesc, sa ii spal si sa ii cald hainele, sa fiu o buna sotie in mai putine cuvinte…dar ma astept ca el sa fie iubitor, sa ma ajute la treburile casnice, tinand cont ca si eu o sa muncesc ca si el.., sa ma iubeasca si sa imi demonstreze asta permanent…oare este asa de greu sa ne gandim la caznicie ca la o relatie de dragoste reciproca, in care nu avem obligatii si datorii, ci doar sa ne iubim neconditionat pentru toata viata??
inca o data imi cer scuze, dar am simtit ca trebuie sa scriu asta!! multi baieti in romania au acest concept, si anume ca femeia este de vina pentru esecul matrimonial, doar pentru ca a uitat de ea si s-a dedicat unui sot exigent! in alte tari nu este asa!! nu mi-o luati in nume de rau, dar eu vb din experienta si din ceea ce am observat pe pielea mea.
salutari tuturor si rugati-va mult ca Domnul sa va dea..sa ne dea..perechea cea mai buna!!