Rugăciunea lui Eli

E miezul zilei. Pe colinele de lângă templu se pot zării pâlcuri de oameni care servesc bucuroși paștele, în compania familiei și a seminției din care fac parte.  Păcat totuși că în ultimii ani tot mai mulți bărbați și chiar femei se îmbată cu vin și tulbură atmosfera de paște. Ce le pot face eu, nici cu fii mei nu mă pot înțelege la capitolul acesta, dar mă rog ca Domnul să-i mustre pe toți în îndurarea lui.

Tocmai am terminat de servit prânzul și caut un loc unde să-mi fac siesta. Intru în templu, întro cameră răcoroasă. Ce bine e… Mă așez pe un scaun în colțul din dreapta. Mă las agale pe spate și închid ochii. Nici n-apuc bine să-i închid că un suspin mă face să tresar. Cu un ochi întredeschis zăresc în celălalt colț al camerei o femei care plânge. Se clatină ușor într-o parte și-n alta ca un om bolnav. Vreau să-i zic ceva dar mă opresc.  Văd că-și mișcă buzele ca și cum ar vorbi. Totuși nu se aude nimic. Fie este mută fie… fie e…da asta e… s-a îmbătat.  Până când vei mai suporta Doamne neamul acesta de bețivi și păcătoși, până când ? îmi zic în sinea mea și încerc să-mi continui siesta sperând că femeia va pleca în curând.

Dar gândul că templul Domnului este pângărit și că această evreică s-a îmbătat la paște nu mă lasă să stau liniștit. O mai privesc încă o dată. Aceleași mișcari, aceleași lacrimi, aceeași stare de beție. Câtă nelegiuire… Ar trebui s-o dau afară și s-o fac de ras în fața poporului. Dar las-o, poate mă vede și din respect pleacă singură. Hmhm.. tusesc lung pentru a o constientiza de prezenta mea. Femeia parcă nici nu mă aude. Chiar așa… cum să mă audă o astfel de femeie atât de beată încât a început să plângă și să vorbească de una singură.  Mai aștept, poate iese. Dar cât să mai aștept. Cât să mai aștept Doamne după toți păcătoșii care intră beți în templul Domnului. Trebuie să iau atitudine. Dacă nu eu… atunci cine ar trebui să-i mustre pe acești necredincioși ?

Cu o zvâgnire mă ridic după scaun și mergând direct spre femeie îi spun aproape strigând: ”Până când vei mai fi beată ? până când ? Du-te de te trezește.” Femeia tresare dar chipul ei nu pare speriat. Mă privește preț de câteva secunde, își pleacă încet capul și-mi zice: ”Nu, Domnul meu, eu sunt o femeie care suferă în inima ei, și n-am băut nici vin, nici băutură amețitoare, ci îmi vărsam sufletul înaintea Domnului.”

Sunt înmărmurit. O privesc fix și timp ce duc instinctiv mâna la gură. Aș vrea să dreg situația cumva, s-o întreb ce probleme are, dar nu pot. Sunt rușinat. Am judecat o biată fiică a Sionului care își vărsa sufletul înaintea Tatălui nostru. Poate că avea nevoie de cineva care să-i asculte suferința și s-o întărească. Dacă nu , atunci cine ar fi trebuit să facă acest lucru. Acum e prea târziu, mă simt mizerabil. Nu sunt în stare să ajut această femeie care suferă. Dar ce să-i spun? Ce să-i spun eu Doamne?  Cu glas umil îi zic: ”Du-te în pace, și Dumnezeul lui Israel să asculte găciunea pe care i-ai făcut-o”.

Femeia îmi mulțumește, se ridică și iese. Nu o pot privi cum pleacă, ochii îmi sunt ațintiți la acele lacrimi care au rămas pe podea. Îngenunchez pe locul în care îngenunchease ea mai devreme și cu lacrimi în ochi îmi ridic glasul spre Dumnezeul părinților mei și zic:

Iartă-mă o Doamne pentru că am judecat acest copil al Tău. Iartă-mă că în loc să-i alin suferința am tratat-o ca pe o femeie beată. Doamne, eu nu știu problema ei, aș fi vrut s-o ajut dar am păcătuit față de ea și față de tine, judecând-o. Te rog mult, ascultă rugăciunea pe care ți-a făcut-o ea în locul acesta, iartă nelegiurea mea și dă-i acestei femei pacea de care are atâta nevoie. Fie ca aceasta greșală să fie o lecție pentru mine și pentru miile de copii ai tăi ce vor veni după mine. Ajută-i să nu-și judece frații după aparențe. Fie ca toți să vină în templul tău, în fiecare Sabat cu dorința de a-i suștine pe ceilalți mai degrabă decât de a-i judeca. Te rog pentru ei, ca atunci când vor veni în Casa ta de rugăciune să nu uite că fiecare poate fi judecat după aparențe dar în același timp fiecare dintre ei au probleme, și nevoi, au frământări și se luptă cu ispite. Ajută-i Dumnezeul nostru să biruiască, ajută-i să nu greșească judecându-și frații. Amin